Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, oferind numeroase beneficii pentru bebeluş.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni.

NUTRICIA susţine această recomandare, precum şi continuarea alăptării în paralel cu introducerea altor alimente în dieta bebeluşului la recomandarea medicului.

Contactează experţii NUTRICIA:

Alimentația mamei care alăptează

Alimentația mamei care alăptează

Întrebarea cea mai frecventă în materie de nutriţia mamei este legată de o alimentaţie “ideală” pentru lactaţie - ce, cum, cât, de câte ori. Din păcate, formula “ideală” nu există. Mamele trebuie să aibă un aport caloric adecvat consumului (influenţat de vârstă, înălţime, greutatea actuală, gradul de activitate fizică şi nu în ultimul rând, de cantitatea de lapte matern sintetizat). Alimentaţia trebuie să fie cât mai variată, să conţină cereale, carne, lactate, fructe şi legume proaspete proaspete, însoţită de o hidratare corespunzătoare (minim 1-1,5 ml de apă pentru fiecare calorie necesară).

Deşi trăim în era informaţiei rapide şi dinamice, există încă multe întrebări pe care mamele şi le pun când este vorba (mai ales) de sănătatea şi optima dezvoltare a bebeluşului.

Ce să mănânc pentru a avea un lapte bun sau suficient cantitativ? Oare nivelul de hidratare este suficient? Pot slăbi fără să influenţez lactaţia? Ce substanţe sau alimente ar trebui să evit cât alăptez? Am voie să fac mişcare? Oare peştele chiar are mercur? Și întrebările se tot adună, în timp ce, de multe ori, răspunsurile pot fi neclare sau chiar pot induce în eroare.

Mamele care alăptează trebuie:

  • Să aibă un aport caloric corespunzător (în primele 6 luni după naştere, necesarul creşte cu aproximativ 330 de kcal/ zi, echivalentul a 3 mere mai mari şi un pahar de iaurt, în timp ce între lunile 6-12, creşterea este de aproximativ 400 kcal/ zi). Diferenţa aparent inexplicabilă a creşterii necesarului caloric apare din utilizarea rezervelor materne de ţesut adipos (acumulate în sarcină), în primele 6 luni, care asigură 100-170 de kcal/ zi. După primele 6 luni, majoritatea copiilor consumă şi alte alimente, aşa că frecvenţa alăptatului scade, cantitatea de lapte matern scade şi ea , la fel ca şi necesarul de calorii suplimentare.
  • Să aibă cele 3 mese principale şi 1-2 gustări mai uşoare, între mese (şi eventual o gustare mai redusă caloric seara sau noaptea, când , după alăptat, majoritatea mămicilor “simt nevoia de dulce” în special). Gustările pot fi variate: fructe, compot, câteva felii de brânzeturi, câţiva biscuiţi integrali, un pahar cu iaurt, un ou fiert şi o felie de pâine etc, alimente uşor de procurat şi de “pregătit”.  Este cel mai bine ca aportul de calorii necesare zilnice să fie repartizate de-a lungul zilei, împarţite în aceste mese, decât ca mama să aibă 1-2 mese mai consistente, luate rapid, atunci când timpul îi permite.  Cele 4 reguli ale unui stil de viaţă sănătos sunt valabile şi aici: VARIETATEA (să consumăm cât mai multe tipuri de alimente), PROPORŢIONALITATEA (să consumăm mai mult din grupa de legume, fructe, cereale integrale şi mai puţin din grăsimi saturate sau deloc alimente înalt procesate), MODERAŢIA şi ACTIVITATEA FIZICĂ regulată atunci când nu există contraindicaţii.
  • Ce poate mânca mama care alăptează? Contrar multor păreri, mama poate consuma şi legume şi fructe crude, monitorizând însă scaunele şi starea generală a bebeluşului. Există, într-adevăr, alimente care pot schimba gustul laptelui sau care pot favoriza apariţia colicilor la bebeluşi: varza, fasolea boabe, broccoli, ceapa, conopida, varza de Bruxelles, usturoiul - este bine să le evitaţi sau să le consumaţi în cantităţi cât mai mici şi eventual să vă notaţi dacă apar sau nu modificări de dispoziţie ale bebeluşului. În rest, cele 4 grupe alimentare principale sunt şi ele prezente în recomandările zilnice: lactatele, cerealele şi făinoasele, carnea şi produsele din carne şi legumele şi fructele.  Dulciurile pot fi consumate, dar în cantităţi reduse, fiind de preferat carbohidraţii complecşi, mai ales de către mamele care vor să slăbească (este de preferat ca dulciurile concentrate să fie înlocuite cu sucuri de fructe proaspete, compoturi, care au o valoare energetică mai redusă, un aport bun de fibre şi hidratează. Suplimentele cu vitamine sau minerale nu sunt în general necesare dacă mama care alăptează este sănătoasă şi are o alimentaţie variată şi echilibrată. Mamele vegetariene pot avea nevoie de suplimentarea vitaminei B 12, asa cum cele care nu consumă lactate au nevoie de vitamina D, dar această decizie trebuie luată de medicul curant.
  • Gastrotehnia – cum preparăm alimentele? De multe ori, atenţia mamei se concentrează exclusiv asupra bebeluşului, iar ea ajunge să mănânce neregulat, atât ca şi cantităţi, cât şi ca orar, alegând alimente uşor de procurat, uneori în defavoarea calităţii. Întodeauna am militat pentru mâncarea gătită acasă, în porţii mici, care să poată fi consumată pe loc sau a doua zi, iar acest deziderat nu este chiar atât de greu de obţinut. Legumele sau carnea la abur, fierte,  la cuptor. salatele, alături de o supă (cremă sau nu), de 1-2 felii de pâine sau de o ceaşcă de mămăligă sau orez nu necesită mult timp de preparare şi sunt o opţiune mai dietetică decât varianta lor prăjită sau pane. De asemenea, mâncarea cât mai puţin (sau deloc) procesată este de ales, aşa cum cerealele (sau pâinea ) sunt de preferat a fi integrale, cu seminţe şi fructe (în cazul cerealelor) pentru a avea şi un aport bun de fibre. Aportul de sare (dacă nu există contraindicaţii specifice) va fi moderat, “după gust”.
  • Câte lichide? Și ce lichide...? Regulile de hidratare arată că ar fi necesar minim 1 - 1,5 ml de apă pentru fiecare calorie necesară, pentru a asigura necesarul de apă. Lichidele consumate pot fi apă, ceaiuri, compot slab îndulcit, fresh-uri (însă atenţie la cantitate, pentru că aportul de calorii poate deveni semnificativ), limonadă uşor îndulcită. Sunt de evitat băuturile carbogazoase, mai ales cele care conţin cantităţi mari de cafeină. În ceea ce priveşte consumul moderat/ mic de cafeină, acesta este permis, dar trebuie ca mama să ştie că această substantă atinge concentraţia maximă în laptele ei la 1-2 ore după consum; adulţii pot metaboliza cantităţi mari de cafeină în până la 5 ore de la consum, dar bebeluşii au nevoie de până la de 20 de ori mai mult timp pentru acest proces.  Alcoolul atinge o concentraţie maximă în laptele matern la 30-60 minute după consumul simplu sau 60-90 minute dacă acest consum a fost însoţit de alimente. Deşi un mit vechi sugera că berea şi vinul ar creşte lactaţia, se pare că alcoolul interferă cu ejecţia laptelui şi chiar ar reduce lactaţia. Alcoolul schimbă şi mirosul laptelui şi poate reduce volumul acestuia cu până la 20%.

Articol scris de Dr. Luiza Pîrvu, Expert NUTRICIA Aptamil, medic nutriționist

Întreabă experții NUTRICIA
Oricând ai nevoie de un sfat de încredere, ei sunt alături de tine.
Întreabă-i tot ce vrei să ştii legat de sarcină, nutriţie sau îngrijirea
bebeluşului tău.
Pune o întrebare