Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, oferind numeroase beneficii pentru bebeluş.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni.

NUTRICIA susţine această recomandare, precum şi continuarea alăptării în paralel cu introducerea altor alimente în dieta bebeluşului la recomandarea medicului.

Contactează experţii NUTRICIA:

Recompensă în educaţie

Recompensă în educaţie

Unul dintre cele mai eficiente moduri de a motiva un copil este recompensa. Astfel, îl încurajezi şi îl ambiţionezi să înveţe şi să facă lucruri noi. Tandreţea şi îmbrăţişările, zâmbetul, atenţia, aprecierea, admiraţia şi încurajarea sunt moduri de recompensă foarte eficiente în cazul copiilor mici.

Toate mămicile se lovesc de probleme dintre cele mai diverse în încercarea de a-i educa pe micuţii lor şi de multe ori comunicarea cu aceştia se dovedeşte a fi o piatră de hotar de netrecut: cu cât mama spune că nu e voie un lucru cu atât mai mare este interesul micuţului pentru acesta şi tonul ridicat şi ameninţările mamei cu pedeapsa nu au nici un efect. Psihologii şi specialiştii în educaţie promovează din ce în ce mai mult renunţarea la metodele “tradiţionale” de educaţie, construite pe zicala că “acolo unde dă mama creşte”. Astfel, un instrument foarte util de folosit în educaţia copiilor mici este recompensa. Acest lucru nu înseamnă însă că nu mai trebuie să îi spui când a greşit, că nu mai trebuie pedepsit pentru faptele rele. Regulile şi limitele trebuie foarte bine şi clar definite însă în afară de acestea copilul are nevoie şi de satisfacţii şi, chiar dacă tendinţa generală este de a-i da satisfacţia darurilor primite, trebuie să ştii că pentru el recompensa afectivă este cea mai importantă şi totodată cea care are efecte pozitive asupra structurării personalităţii sale.

AFECTIVITATEA CA MOTIVAŢIE

Să vorbeşti despre recompensă în educaţie atunci când este vorba de un copil poate părea puţin deplasat. Spunând asta te poţi gândi că anulezi oarecum natura umană şi inteligenţa copilului însă acest lucru nu este adevărat. Analizând procesul educaţiei şi comportamentul uman ne putem da seama că întotdeauna este vorba de o recompensă. Fiecare dintre noi face anumite lucruri pentru a obţine avantaje şi benefcii materiale şi mai ales morale. Chiar şi adaptarea în sine este o recompensă.

Fiecare copil se naşte cu anumite nevoi. Foamea, setea, nevoia de căldură, de odihnă sunt primordiale şi, pe măsură ce sunt satisfăcute de cineva se instalează şi ataşamentul faţă de acea persoană. Cu timpul relaţia cu apropiaţii se cristalizează şi principalul element al acesteia este cel afectiv.

Pentru a face anumite lucruri copilul are nevoie de motivaţie şi de multe ori, această motivaţie trebuie să vină de la părinţi. De aici şi ideea de recompensă pe care de multe ori o înţelegem greşit şi o folosim greşit chiar şi în viaţa adultă pur şi simplu pentru că aşa am fost o bişnuiţi. Obiceiul de a-i promite copilului o îngheţată sau o jucărie dacă este cuminte sau dacă face ce îi spui tu este dăunător deoarece îl face să respecte regula doar pentru profitul material pe care îl va avea. Acest tip de recompensă este des folosit de părinţi în încercarea de a educa un copil în puţinul timp pe care îl petrec cu el. Din păcate aceştia şi cei mai mulţi dintre noi pierdem din vedere faptul că adevărata recompensă pentru un copil nu este jucăria sau obiectul cumpărat ci încurajarea şi aprobarea acţiunilor sale, exprimată în termeni afectuioşi. Copilul are de fapt nevoie să demonstreze părinţilor cât este de bun şi dacă nu obţine confirmarea acestui lucru va suferi.

Aşadar, zâmbeşte-i cu sinceritate, aplaudă-l şi îmbrăţişează-l atunci când face ceva bine, atunci când îi reuşeşte ceva dificil până în acel moment şi îl vei încuraja să încerce lucruri noi, formându-şi astfel un spirit liber şi o personalitate complexă. Copilul, pentru a obţine această recompensă afectivă va tinde să facă mereu lucrurile aşa cum trebuie.

Pentru copil fiecare acţiune îndeplinită cu succes este o mare cucerire. Faptul că reuşeşete să se lege singur la pantofi sau să se încheie la nasturi este un mare pas înainte şi aprecierea de către părinţi a acestor reuşite îl încurajează să meargă mai departe. Sigur că vor fi multe şi momentele în care nu va reuşi şi aici vine rolul încurajării de a încerca din nou şi manifestării încrederii că o poate face. În orice caz, fie că reuşeşete fie că nu, este important să nu simtă nici o clipă că iubirea părinţilor ar putea fi mai mică. Ameninţarea acestei siguranţe de a fi iubit este cel mai mare pericol şi cea mai mare frână în dezvoltarea unui copil.

ÎNCURAJARE ŞI APRECIERE PENTRU REUŞITĂ

Copilul învaţă prin încercări să facă anumite lucruri şi dacă, în momentul eşecului i se reproşează acest lucru el nu va mai fi motivat să mai încerce considerând că oricum nu face bine. În acest caz este mult mai eficient să îl încurajezi. Observă ce a făcut bine, spune-i şi unde a greşit şi arată-i că ai încredere că data viitoare va face mult mai bine. Îi vei oferi astfel motivaţia de a încerca din nou văzând că efortul lui este apreciat şi nu îi va mai fi teamă că va greşi.

Aprecierea aspectelor pozitive ale acţiunilor copilului este un instrument important în educaţie. Chiar şi pentru lucrurile mici, care ţie ţi se par fireşti dar care pentru el necesită efort de învăţare, este binevenită admiraţia ta. Faptul că îl admiri şi apreciezi efortul pe care l-a făcut îi aduce multă bucurie pentru că îi confirmă iubirea şi respectul tău şi îi hrăneşte sentimentul valorii de sine şi a utilităţii.

De multe ori, pentru copiii mici aceste dovezi ale aprecierii sunt mai eficiente dacă, pe lângă manifestările tale afective şi verbale, sunt materializate. De exemplu, un panou pe care să primească steluţe de diferite culori pentru faptele bune şi cele rele va ajuta copilul să înţeleagă concepte pe care, din cauza capacităţii sale reduse de abstractizare este posibil să nu le înţeleagă. Sigur că acest mod de recompensare este bine să fie hotărât în funcţie de preferinţele şi felul de a fi al fiecărui copil pentru a fi cât mai motivant. Astfel, pentru un băieţel foarte atras de maşinuţe poate fi desenată o parcare în care intră sau din care ies maşinuţe în funcţie de faptele bune sau rele pe care le face, scopul final fiind umplerea parcării şi obţinerea unui premiu (o carte despre maşinuţe de exemplu).

Ca părinte trebuie să îţi asculţi copilul, să îl respecţi, să îi oferi suficient spaţiu şi destulă libertate de explorare, însă totodată trebuie să te asiguri că ştie anumite limite.

EDUCAŢIA ÎNSEAMNĂ ŞI LIMITE

Pentru o educaţie eficientă este importantă şi stabilirea unor limite logice şi ale unor reguli care permit copilului să se simtă suficient de sigur pe sine pentru a avea curajul să exploreze independent, accpetând totodată autoritatea, iubirea şi siguranţa oferită de părinţi. În absenţa acestor limite, copiii pot deveni nesiguri în raporturile lor cu adulţii şi cu mediul. De asemenea, şi pedeapsa este necesară. Pedepsind copilul îi dai posibilitarea de a sta puţin timp singur după ce a avut un comportament inacceptabil şi a încălcat regulile. Părinţii trebuie să reacţioneze de fiecare dată în acelaşi fel, să aibă clar în minte care sunt comportamentele pentru care copilul trebuie pedepsit şi totodată să îi explice copilului cu calm pentru ce anume este pedepsit.

Dacă ţi-a plăcut şi ai găsit informaţii utile, împarte-le şi prietenelor tale.

Întreabă experții NUTRICIA
Oricând ai nevoie de un sfat de încredere, ei sunt alături de tine.
Întreabă-i tot ce vrei să ştii legat de sarcină, nutriţie sau îngrijirea
bebeluşului tău.
Pune o întrebare