Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, oferind numeroase beneficii pentru bebeluş.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni.

NUTRICIA susţine această recomandare, precum şi continuarea alăptării în paralel cu introducerea altor alimente în dieta bebeluşului la recomandarea medicului.

Contactează experţii NUTRICIA:

Bolile copilăriei

Bolile copilăriei

Fiecare dintre noi, la vârsta copilăriei, am avut cel puţin una dintre bolile infecţioase virale care ne-au imobilizat în casă. Din fericire, simptomele acestor boli sunt uşor de sesizat şi se tratează destul de repede.

Bolile eruptive ale copilăriei se caracterizează, în principal prin apariţia unor pete sau bubiţe roşiatice pe suprafaţa corpului, uneori însoţite de febră, ochişori lăcrimoşi şi nas care curge, o stare generală proastă a copilului. Diagnosticul bolilor infecţioase (rujeolă, rubeolă, varicelă sau oreion), trebuie să-l pună numai medicul pediatru, tot el recomandând şi cea mai bună metodă de tratament.

Rujeola

Cunoscută sub denumirea populară de pojar, cori sau bubat este foarte contagioasă, poate apărea sub formă de mici epidemii locale sau cazuri sporadice (datorită vaccinării obligatorii a populaţiei infantile).

Printre simptome pot fi enumerate febra înaltă, copilul are ochii plânşi, îi curge nasul, tuşeşte, exantem şi enantem caracteristice (erupţii pe piele şi mucoase).

Sursa de infecţie o reprezintă omul bolnav, prin intermediul picăturilor de secreţie nazo-faringiană (strănut, tuse, vorbire).

Rujeola are o perioadă de incubaţie de opt până la 11 zile, aceasta fiind perioada de la contact şi până la apariţia primelor semne de boală. Perioada de contagiozitate începe cu 1-2 zile înainte de debutul bolii şi se sfârşeşte la 6 zile după apariţia erupţiei.

Debutul bolii este de obicei brutal, cu febră mare (39-40 de grade Celsius), astenie, lipsa poftei de mâncare. Ulterior copilul începe să strănute şi să-i curgă nasul, să tuşească, i se înroşesc şi lăcrimează ochişorii şi are vocea răguşită. Erupţia apare după 36 de ore pe mucoase. Apar semne specifice pe mucoasa bucală, faringiană, vălul palatin, pilierii amigdalieni, mucoasa gingivală.

Erupţia cutanată este precedată de o accentuare a semnelor generale care se vor diminua după 3-4 zile. Iniţial, erupţia apare după urechi, apoi pe faţă, în prima zi, pe gât, trunchi şi membrele superioare a doua zi, iar a treia zi pe abdomen şi membrele inferioare. Pot fi recunoscute după aspect: maculopapule (pete plane sau uşor reliefate) roşii, rotunde, neregulate, cu dimensiuni între 0,3 şi 3 centimetri diametru care uneori pot forma placarde întinse. După 2-3 zile încep să dispară în ordinea apariţiei schimbându-şi culoarea în galben-cafeniu, până dispar definitiv în 6-7 zile.

Convalescenţa se întinde pe 10-14 zile, perioadă în care pot apărea complicaţii. Există forme atipice de rujeolă care pot duce la complicaţii mult mai frecvente şi mai grave decât la oricare altă boală eruptivă virală. Pot apărea complicaţii respiratorii (bronhopneumonie, laringită, bronşiolită, pneumonie interstiţială), nervoase (encefalită ).

Prevenirea bolii se face prin vaccinare obligatorie inclusă în programul naţional de vaccinare. Tratamentul constă în izolare la domiciliu a bolnavului şi tratament simptomatic sau antibiotic pentru complicatii care pot necesita uneori și spitalizare.

Rubeola

Rubeola este cunoscută în denumirea populară de pojărel, bubatul mic sau pojarul mic. Spre deosebire de pojar, este mai puţin „zgomotoasă”, cu contagiozitate mai mică, multe forme fiind inaparente ( 30- 50 % din totalul cazurilor) şi complicaţii foarte rare la copil. Problema o ridică formele inaparente care pot fi sursă de boală la femeile însărcinate . Rubeola apărută în primul trimestru de sarcină adica in primele 3-4 luni,(chiar şi formele fără manifestări) poate determina malformaţii viitorului copil. De aceea, se recomandă testarea anticorpilor pentru rubeolă ai viitoarei mame, cel mai bine înainte de graviditate şi vaccinarea pentru mama care nu are anticorpi, urmată de o perioadă de şase luni cu restricţia de a rămâne însărcinată (post vaccinare).

Rubeola la copil se manifestă sporadic, frecvent la sfârşitul iernii şi primăvara. Este o boală a copiilor de vârstă şcolară, de maxim 10 ani. Contagiozitatea este cu 6-8 zile înainte de erupţie şi cel mult 7 zile după apariţia acesteia.

Spre deosebire de pojar, are un debut insidios, mimează o uşoară „răceală”, febra este de obicei scăzută (rar 39 - 40 de grade Celsius). Starea generală se caracterizează prin indispoziţie, durere de cap, poate curge nasul, dureri în gât şi gât roşu. Specific acestei boli este inflamarea ganglionilor din regiunea gâtului sau a tuturor ganglionilor. Erupţia nu este specifică.

Deseori apare asocierea: inflamarea ganglionilor cu erupţia (iniţial pe faţă apoi trunchi şi membre). Erupţia poate fi sub formă de mici puncte sau pete roşiatice, roz palid sau intens. Petele pot semăna cu erupţia de pojar sau scarlatină. Complicaţiile sunt foarte rare, problema cea mai mare rămânând rubeola congenitală, adică boala nou-născutului a cărui mamă a făcut pojărel în primul trimestru de sarcină. Tratamentul este simptomatic. Prevenirea bolii se face prin vaccinare.

Oreionul

Parotidita epidemică (oreionul) apare rar înainte de 2 ani şi are o apariţie sezonieră (iarna sau începutul primăverii). Se transmite direct, pe calea aerului după un contact prelungit sau repetat cu bolnavul de oreion şi are contagiozitate mai redusă decât a celorlalte boli eruptive. Iniţial se manifestă prin febră moderată, dureri de gât şi urechi, gât roşu, vărsături, apoi prin tumefacţia (umflarea) glandei parotide (regiunea unghiului mandibulei şi şanţul dintre mandibulă, ureche, gât) unilateral sau bilateral. Reapariţia febrei după tumefacţie anunţă o altă localizare a infecţiei: testiculară (cu tumefacţia scrotului), ovariană, pancreatică, tiroidiană, meningială, pulmonară, etc. Acestea sunt însă cazuri foarte rar întâlnite. Tratamentul constă în repaos la pat, regim alimentar (fără exces de dulciuri şi făinoase), tratamentul febrei şi o bună igienă bucală. Prevenirea bolii se face prin vaccinare. Există vaccinul simplu sau trivaccin ROR (Rujeolă + Oreion +Rubeolă).

Varicela

Vărsatul de vânt sau varicela se manifestă de obicei între vârstele de 2 şi 10 ani, sezonul de îmbolnăvire fiind iarna şi primăvara. Se transmite pe calea aerului prin picăturile de secreţie din nas şi gură. Are contagiozitate mare şi o incubaţie de 10-21 de zile. Cu o zi sau două înainte de erupţie se manifestă prin oboseală, inapetenţă(lipsa poftei de mancare), febră (în jur de 38 de grade Celsius). Erupţia apare sub formă de mici puncte roşii, localizate pe torace, faţă şi apoi membre, puncte care se înmulţesc în valuri (2-3 valuri eruptive). Punctele devin uşor în relief, apoi vezicule cu lichid, cu o zonă periferică roşie care ulterior se usucă formând o crustă aderentă. Erupţia din varicelă nu lasă cicatrice, ci numai leziunile suprainfectate în urma scărpinatului sau a ruperii forţate a crustelor. Există erupţii uşoare şi severe, fiecare val eruptiv fiind precedat de febră. Complicaţiile sunt rare şi constau în laringită, pneumonie şi, foarte rar, complicaţii ale sistemului nervos.

Se trateaza simptomele:febra,tusea,pruritul.Pentru prurit se foloseste mixtura sau talcul mentolat. Baia generală este permisă numai după uscarea crustelor.

Copilul trebuie izolat la domiciliu pe toată perioada erupţiei, timp de aproximativ 2 săptămâni. Prevenirea bolii se face prin vaccinare.

Scarlatina

Scarlatina este o boală infecţioasă intalnita la copil, determinată de streptococul beta-hemolitic de grup A. Se manifestă prin angină (inflamație și dureri în gat), febră, vărsături şi erupţii sub formă de mici puncte roşiatice, aspre la palpare, uneori pe un fond roşiatic care este mai evident la nivelul pliurilor de flexie ale membrelor, formând placarde. Specific acestei boli sunt pomeţii roşii, paloarea din jurul nasului şi gurii şi aspectul zmeuriu al limbii. Scarlatina se tratează obligatoriu cu antibiotic, atât bolnavul cât şi contacţii acestuia.

Sursa de infecţie a scarlatinei este omul bolnav sau purtatorii sanatosi cu acest tip de streptococ. Este rar întâlnită la copilul sub trei ani, cei mai afectaţi fiind micuţii care trăiesc în colectivitate.

Aceste informaţii au doar caracter pur informativ. Dacă vă faceţi griji referitor la copilul dumneavoastră, adresaţi-vă medicului.

Dacă ţi-a plăcut şi ai găsit informaţii utile, împarte-le şi prietenelor tale.

Întreabă experții NUTRICIA
Oricând ai nevoie de un sfat de încredere, ei sunt alături de tine.
Întreabă-i tot ce vrei să ştii legat de sarcină, nutriţie sau îngrijirea
bebeluşului tău.
Pune o întrebare