Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, oferind numeroase beneficii pentru bebeluş.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni.

NUTRICIA susţine această recomandare, precum şi continuarea alăptării în paralel cu introducerea altor alimente în dieta bebeluşului la recomandarea medicului.

Contactează experţii NUTRICIA:

Legislaţia mamei şi copilului

Legislaţia mamei şi copilului

Ai aflat marea veste că ai să ai un bebe! Cea mai mare bucurie, fericire! Nu uita că urmează un traseu legislativ destul de sinuos pe care trebuie să-l parcurgi pentru a beneficia de drepturile tale de părinte. În timp ce pentru unii legislaţia e complicată, în alte cazuri poate deveni destul de obositoare însă ajungi să faci faţă şi acestei provocări.

Pe scurt, constituţia prevede că persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, din activităţi agricole prevăzute de legislaţia în vigoare, pot beneficia opţional de unul sau doi ani de concediu pentru creşterea copilului, precum şi de o indemnizaţie lunară.

În ambele cazuri indemnizaţiile se stabilesc în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu pot fi mai mici de 600 lei, nici mai mari de 3.400 lei, în cazul în care părintele alege un concediu de maxim 1 an, sau 1.200 lei dacă optează pentru concediu parental de 2 ani. Concediul de maternitate are caracterul unui concediu medical şi se acordă, de regulă, de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie care supraveghează sarcina sau de medicul de familie.

Potrivit OUG 158/2005, concediul de maternitate (126 zile) este format din:

  • Concediu de sarcină (cunoscut sub numele de concediu prenatal) - se poate acorda pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere în exclusivitate pentru sarcină, şi nu pentru afecţiuni ce pot interveni pe parcursul sarcinii şi fără legătură cu sarcina.
  • Concediu de lăuzie (cunoscut sub numele de concediu postnatal) - se poate acorda pe o perioadă de 63 de zile după naştere (legea presupune efectuarea unui concediu postnatal obligatoriu de 42 zile).
  • Concediile pentru sarcinaă şi lăuzie se compensează între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare sau în funcţie de împrejurări (naşterea la o dată diferită de cea prognosticată), însă, pentru protecţia sănătăţii mamei şi a copilului este interzis angajatorilor să permită salariatelor să revină la locul de muncă în mai puţin de 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu.

Dacă medicul constată că este o sarcină dificilă, este posibil ca, indiferent de opţiunea mamei, să se acorde concediul prenatal cu o întindere mai mare de 63 de zile.

Cele 12 luni dinaintea datei naşterii copilului se referă la perioada în care părinţii s-au aflat în una dintre următoarele situaţii:

  • au beneficiat de indemnizaţie de şomaj sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii;
  • au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de legea în vigoare;
  • se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
  • au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului sau au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;
  • frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar (licenţă, master) ori postuniversitar (doctorat) cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
  • au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
  • au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentraţi, mobilizaţi sau în prizonierat.

Este bine de ştiut că situaţiile prevăzute de lege sunt mult mai numeroase, de aceea este bine să acorzi o mare atenţie legislaţiei în vigoare, unde toate aceste cazuri sunt descrise în detaliu pentru a înţelege la ce categorie te încadrezi.

Actele principale necesare aplicării pentru concediul parental sunt:

  • dovada eliberată de angajator din care să rezulte că persoana îndreptăţită a realizat timp de 12 luni în ultimul an anterior naşterii copilului venituri din salarii;
  • în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din activităţi agricole - dovada privind veniturile realizate în anul fiscal anterior celui în care s-a născut copilul şi/sau, după caz, dovada privind venitul calculat în vederea plăţii anticipate a impozitului, precum şi copia deciziei de impunere, eliberată de autorităţile competente;
  • dovada eliberată de organele competente, în cazul persoanelor care realizează venituri profesionale neimpozabile;
  • dovada eliberată de autorităţile competente, de angajatori sau, după caz, declaraţia pe propria răspundere, din care să rezulte data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului;
  • copia contractului de muncă sau, după caz, dovada eliberată de angajatori ori de autorităţile competente străine sau române, tradusă şi legalizată, care să ateste perioadele în care au fost realizate activităţi profesionale şi care sunt totalizate conform prevederilor.

Legea te protejează, asigurându-ţi locul de muncă şi după finalizarea concediului de creştere al copilului, interzicând angajatorului să concedieze o mămică aflată în perioada acestui concediu, cu excepţia cazului în care firma se confruntă cu reorganizări judiciare sau faliment.

Dacă ţi-a plăcut şi ai găsit informaţii utile, împarte-le şi prietenelor tale.

Întreabă experții NUTRICIA
Oricând ai nevoie de un sfat de încredere, ei sunt alături de tine.
Întreabă-i tot ce vrei să ştii legat de sarcină, nutriţie sau îngrijirea
bebeluşului tău.
Pune o întrebare