Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, oferind numeroase beneficii pentru bebeluş.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni.

NUTRICIA susţine această recomandare, precum şi continuarea alăptării în paralel cu introducerea altor alimente în dieta bebeluşului la recomandarea medicului.

Contactează experţii NUTRICIA:

Sarcina extrauterină

Sarcina extrauterină

Sarcina ectopică, cunoscută şi sub denumirea de sarcină extrauterină, reprezintă localizarea oului fecundat în orice alt loc în afara cavităţii uterine.

În funcţie de localizarea zigotului, sarcina extrauterină poate fi de trei feluri:

  • Cel mai frecvent, celula ou rămâne la nivelul trompelor uterine, şi atunci, medicii au de-a face cu o sarcină tubară.
  • Un al doilea tip de sarcină extrauterină, este sarcina abdominală care apare atunci când oul rămâne în marea cavitate peritonială.
  • Şi în fine, cea mai rar întâlnită, este sarcina cervicală care presupune ajungerea zigotului la nivelul colului uterin.

Cauzele sarcinii extrauterine

Principala cauză ce determină apariţia unei sarcini ectopice este reprezentată de existenţa unei trompe uterine anormale care împiedică oul fertilizat să ajungă în uter, şi astfel determină implantarea acestuia la nivelul trompei sau oriunde în afara cavităţii uterine.

Trompa uterină anormală poate apărea în urma unei infecţii pelvine, în urma unei intervenţii chirurgicale la nivelul acesteia sau datorită existenţei endometriozei (prezenţa de mucoasă uterină în afara uterului).

Alte cauze ale apariţiei unei trompe anormale pot fi determinate de existenţa în antecedentele gravidei a unei boli inflamatorii pelvine cauzate de infecţii cu Chlamydia sau Neisseria gonorrhoeae, ce determină apariţia unui ţesut cicatriceal la nivelul trompei uterine. O intervenţie chirurgicală la nivelul trompei uterine sau existenţa unei sarcini extrauterine în antecedentele pacientei, pot fi deasemnea cauzele apariţiei unei sarcini ectopice.

Un alt factor care poate conduce la apariţia unei sarcini extrauterine este prezenţa steriletului. Acesta opreşte implantarea celulei ou la nivelul endometrului, dar nu protejează împotriva unei sarcini ectopice.

Oul fertilizat dezvoltă un ţesut cu calităţi particulare ce se numeşte trofoblast şi care serveşte la hrănirea viitorului embrion, din acest ţesut dezvoltându-se mai târziu placenta. Trofoblastul are putere invazivă, adică îşi trimite prelungiri asemănătoare unor rădăcini în ţesuturile unde se dezvoltă, aceste rădăcini servind la asigurarea necesarului metabolic pentru dezvoltarea embrionului.

Această invazie a ţesutului înconjurător începe să dea simptomatologia specifică dureroasă a sarcinii extrauterine şi duce, de cele mai multe ori la complicaţia cea mai redutabilă a sarcinii extrauterine: ruperea ţesutului în care se implantează zigotul. În cazul localizării în trompă, aceasta se destinde, trofoblastul invadează ţesutul, iar când tensiunea devine prea mare trompa se rupe rezultând o hemoragie internă care, de cele mai multe ori, este extrem de periculoasă.

De obicei, sarcina extrauterină se manifestă între săptămânile 8 şi 11 de amenoree. Există şi cazuri foarte rare de evoluţie a sarcinii ecopice spre termen, însă, de obicei nu se ştie că este o sarcină cu probleme.

De-a lungul practicii medicale, s-au înregistrat şi cazuri, extrem de rare în care datorită insuficienţei circulatorii, sarcina s-a oprit în evoluţie. În astfel de situaţii, dacă este la o vârstă mică, sarcina se resoarbe, iar în cazuri excepţionale fătul poate rămâne în cavitatea abdominală mult timp, suferind diferite procese de deshidratare şi decalcifiere.

Cum se poate descoperi?

Iniţial, sarcina extrauterină nu se poate deosebi pe baza simtomelor de o sarcină normală. O pacientă cu o sarcină ectopică prezintă inițial aceleaşi simptome ca şi într-o sarcină normală: absenţa menstruaţiei, sâni sensibili la palpare, oboseală, greaţă şi micţiuni frecvente.

Cu toate acestea, în cazul unei sarcini extrauterine menstruaţia ar fi primul semn vizibil. Chiar dacă lipseşte de câteva săptămâni, pot apărea mici sângerări cu sânge de culoare neagră sau maronie negricioasă. Pe măsură ce sarcina extrauterină progresează pot apărea şi alte simptome cum ar fi durerea abdominală sau pelvină (de obicei 6-8 săptămâni de la absenţa menstruaţiei) care se poate intensifica atunci când gravida se mişcă sau se încordează.

Pot apărea dureri în timpul actului sexual, ameţeală, senzaţie de leşin, acestea din urmă cauzate de o hemoragie internă. De reţinut este faptul că aceste dureri nu sunt insuportabile, motiv pentru care multe dintre paciente nu se prezintă imediat la medic, crezând că este vorba de simptomatologia unei sarcini normale.

Acesta este şi unul dintre motivele pentru care, de cele mai multe ori, o sarcină extrauterină este diagnosticată la apariţia unei complicaţii, atunci când ţesutul se rupe simptomatologia devenind evidentă: apare o durere bruscă internă la nivelul abdomenului inferior, însoţită de leşin, senzaţie de sete şi ameţeală.

Din fericire, la ora actuală, dezvoltarea mijloacelor de diagnostic, în special ecografice, permite diagnosticarea sarcinilor extrauterine cu mult înainte de apariţia complicaţiilor.

Metode de tratament

În majoritatea cazurilor, sarcina ectopică este tratată imediat ce este diagnosticată, pentru a evita ruptura organelor şi hemoragia severă. Metoda de tratament este aleasă în funcţie de precocitatea diagnosticului şi de starea generală a gravidei. Există două protocoale terapeutice în ceea ce priveşte sarcina extrauterină:

1) Tratamentul chirurgical care este cel mai frecvent utilizat şi cel mai sigur, acesta putându-se efectua pe cale clasică sau prin intermediul unei laparoscopii. Trebuie să se ia în considerare faptul că metoda chirurgicală aplicată trompei uterine va determina creşterea riscului deja existent pentru o viitoare sarcină ectopică.

2) Doar pentru cazuri atent selecţionate se poate urma un tratament medicamentos ceea ce înseamnă administrarea unui chimioterapic, metotrexat, un citoreductor care permite absorbţia sarcinii. Acest tratament conservator se administrează sub urmărirea strictă a pacientei în spital. În cazul apariţiei complicaţiilor se apelează imediat la tratamentul chirurgical.

Cel mai important risc asociat cu sarcina extrauterină este afectarea fertilităţii. Sarcina ectopică poate distruge una din trompele uterine reducând astfel şansele unei viitoare sarcini şi crescând riscul apariţiei unei noi sarcinii extrauterine.

Întreabă experții NUTRICIA
Oricând ai nevoie de un sfat de încredere, ei sunt alături de tine.
Întreabă-i tot ce vrei să ştii legat de sarcină, nutriţie sau îngrijirea
bebeluşului tău.
Pune o întrebare